Inima mea

Sa iti strige inima si sa nu o poata auzi nimeni , e ceva… Ceva atât de dureros încă o poți simțit in tot corpul. O durere care are nevoie de leac , care are nevoie de ajutor , dar care in acelasi timp alunga pe toata lumea , alunga pentru ca stie ca nimeni nu i va da ce are nevoie , nu-i va gasi leacul asa usor , iar durerea se va acumula pentru ca stie , simte , ca toate asta nu vin de la cine trebuie. Asa ca inima mea , inima , striga , si plange si nimeni nu o poate auzi , doar o alta inima ca ea , o inima pe care ea o cunoaste , o inima cu care ea s-a obisnuit , sa vibreze-n acelasi timp. Inima mea , o cauta pe a ta , inima mea nebuna ar fi in stare sa imi sara din piept si sa fuga in cautare inimi pe care o stie , inimi pe care o iubea candva , ar fi in stare sa fuga si sa imi lase trupul fara suflare , zacand pe undeva , iar cand s-ar intoarce , ar fi cea mai fericita , ar fi cea mai fericita inima care si-a gasit inima. Ar veni si mi-ar zice “acum te poti ridica , am gasit.. am gasit tot ce am cautat de atata timp, tot ce mi-a lipsit , jumate e la mine , jumatate mea la ea.”.. Dar pana atunci inima mea inca spera , trista, lipsita de orice sfărâmă de bucurie , și pierdută in același timp, încercând sa o ajung ma arunc din brațe-n brate , sperând și eu la rândul meu ca poate ceva nou o va face fericita , o va face sa uite , o va face sa înfloresca , ca o primăvara intr-un an nou. Dar ea, trăiește doar intr-o toamna dinte-un anumit an , anul in care s-a pierdut cu firea și a rămas așa , suparata. Cum poți sa fi un om vesel cu o inima trista , e posibil așa ceva? O inima care începe sa doară din ce in ce mai tare , o inima care plânge in fiecare noapte , și care spera in fiecare zi. O inima atat de pura , care a iubit o singura inima in atâta timp sa rămână singura mereu , sa rămână trista , iar eu sa nu pot face nimic , sa fiu atât de inutila pentru inima mea… inima care cândva era plină de fericire , plină de culoare , acuma sa bată doar ca sa îmi țină trupul viu , plin de suferită și el. Dar inima mea simte , simte când e in apropierea inimi ei , și începe sa bata din ce in ce mai tare , așteptând sa fac eu ceva , sa ma apropi și mai tare sa o simtă , sa o simtă așa cum o simțea cândva , sa o asculte , sa danseze pe același ritm , doar doua bătăi e tot ce are nevoie. Iar eu văd , eu sunt ochii ei , ochii care o mint de atâta timp , cum i-as putea eu spune ca inima ei , iubește pe altcineva? As distruge-o și mai tare , atât de tare , încât ar ceda.

Menținând-o vie , o las doar sa simtă de la distanță , ca inima ei e in preajma , dar dacă m-as apropia ar afla ca inima ei iubește pe altcineva…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s